Pagina: 2 : 1
Caldura mare
:
 Prosa 2004-10-27 (11526 visite)
Cantec studentesc
:
Poesia 2005-03-29 (9112 visite)
Cănuță, om sucit
:
Prosa 2006-06-27 (14247 visite)
Cochetarie
:
Poesia 2008-02-03 (5627 visite)
Conul Leonida față cu reacțiunea
:
Sceneggiatura 2005-05-19 (9622 visite)
Criticilor mei
: Sonet olimpian simbolist Indignatio facit...
Poesia 2009-05-12 (4457 visite)
Cum să înțeleg țăranii
:
Prosa 2005-06-11 (8280 visite)
Cum stăm…..
:
Prosa 2005-08-25 (6306 visite)
D-l Goe
:
Prosa 2002-09-23 (26631 visite)
Dă-dămult... mai dă-dămult
:
Poesia 2006-06-27 (7927 visite)
Da... nebun!
:
Poesia 2009-04-20 (7578 visite)
De ce?
:
Poesia 2005-08-21 (6915 visite)
Discreție
:
Poesia 2009-04-14 (5997 visite)
Doamna cu evantai
: Epigrama
Personali 2003-01-15 (9752 visite)
Elegie
:
Poesia 2002-09-27 (6683 visite)
Epigrame
:
Poesia 2009-04-15 (5279 visite)
Erato, scapă-mă!
:
Poesia 2009-04-15 (4638 visite)
Excelsior
:
Poesia 2008-02-03 (4806 visite)
Fat Frumos Cu Mot in Frunte
: Poezie
Poesia 2002-11-27 (19725 visite)
Filozoful Blagomirea
:
Poesia 2009-04-25 (4362 visite)
Idilă
:
Poesia 2005-10-07 (21090 visite)
Jertfe patriotice
:
Prosa 2005-05-24 (6012 visite)
Justiția română
:
Prosa 2005-06-07 (6233 visite)
Justiție
:
Prosa 2004-11-07 (13387 visite)
La moși…
:
Prosa 2005-06-20 (9585 visite)
Lanțul slăbiciunilor
:
Prosa 2004-11-07 (14055 visite)
Magnum Mophtologicum
:
Poesia 2009-05-07 (4060 visite)
Mitică
:
Prosa 2005-06-12 (6378 visite)
Moftangii
:
Prosa 2005-05-20 (7364 visite)
Moșii
:
Prosa 2005-06-08 (12540 visite)
Norocul și Mintea
:
Prosa 2005-08-22 (24194 visite)
O scrisoare pierdută
:
Sceneggiatura 2004-11-07 (15141 visite)
O zi solemnă
:
Prosa 2005-06-15 (7441 visite)
O, Nirvana!
:
Poesia 2010-03-07 (4407 visite)
Oda
:
Poesia 2005-05-20 (6780 visite)
Pe oceanul vremii
:
Poesia 2005-06-27 (6270 visite)
Politică
:
Prosa 2005-05-21 (5916 visite)
Proces Verbal
:
Prosa 2005-05-28 (8375 visite)
Ruga spiritistului
:
Poesia 2008-02-03 (4842 visite)
Se poate glumi?
:
Prosa 2011-03-18 (9143 visite)
Semnul
:
Poesia 2005-07-13 (7546 visite)
Situațiunea
:
Prosa 2005-06-24 (7005 visite)
Sonet brutal
:
Poesia 2009-05-01 (4292 visite)
Telegrame
:
Prosa 2005-05-26 (10306 visite)
Triumful talentului...
:
Prosa 2005-06-27 (7364 visite)
Ultima oră!...
:
Prosa 2005-07-01 (6030 visite)
Un pedagog de școală nouă
:
Prosa 2005-05-22 (40723 visite)
Unui poetastru
:
Poesia 2009-04-15 (4395 visite)
Urgent
:
Prosa 2005-06-05 (8762 visite)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografia Ion Luca Caragiale
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.
Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie statornică cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas.
Primele studii le-a făcut între anii 1859 și 1860 cu părintele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghe din Ploiești, iar până în anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la Școala Domnească din Ploiești. Până în 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, iar în 1868 a terminat clasa a V-a liceală la București.
Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hôtel „Victoria Română”, orașul său natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor și-a adus aminte cu recunoștință a fost ardeleanul Bazil Drăgoșescu, acela care în schița memorialistică După 50 de ani l-a primit în clasă pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a început să scrie în taină poezii, dar înainte de debutul literar a fost fascinat de performanțele teatrale ale unchiului său, Iorgu Caragiale care era actor și șef de trupă, fixată la București sau ambulantă. În 1868 a obținut de la tatăl său autorizația de a frecventa Conservatorul de Artă Dramatică, în care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamație și mimică. În 1870 a fost nevoit să abandoneze proiectul actoriei și s-a mutat cu familia la București, luându-și cu seriozitate în primire obligațiile unui bun șef de familie. Tot în anul 1870, a fost numit copist la Tribunalul Prahova.
Caragiale și fiul său MateiuLa 12 martie 1885, s-a născut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcționară la Regie, cu Caragiale, care îl declară la oficiul stării civile. L-a cunoscut pe Eminescu când tânărul poet, debutant la Familia, era sufleur și copist în trupa lui Iorgu. În 1871, Caragiale a fost numit sufleur și copist la Teatrul Național din București, după propunerea lui Mihail Pascaly. Din 1873 până în 1875, a colaborat la Ghimpele, cu versuri și proză, semnând cu inițialele Car și Policar (Șarla și ciobanii, fabulă antidinastică). S-a născut, prin urmare, autorul satiric, însă prin sacrificarea poetului liric, căruia îi va supraviețui, ocazional, autorul de fabule, epigrame și parodii.
În 1889, la 7–8 ianuarie s-a căsătorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din această căsătorie vor rezulta mai întâi două fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) și Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza unei tuse convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24? martie 1891). La 3 iulie 1893 i se naște un fiu, Luca Ion.
În 1889, anul morții poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul În Nirvana. În 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar în 1892 și-a exprimat intenția de a se expatria la Sibiu sau la Brașov. În 1903, la 24 februarie a avut o încercare de a se muta la Cluj, însă în luna noiembrie și-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. În 1905, la 14 martie s-a stabilit definitiv la Berlin.
În zorii zilei de 9 iunie 1912, Caragiale a murit subit în locuința sa de la Berlin din cartierul Schöneberg, bolnav fiind de arterioscleroză. Rămășițele pământești sunt expuse în capela cimitirului protestant Erster Schöneberger Friedhof și depuse, la 14 iunie, în cavoul familiei, în prezența lui Gherea, a lui Delavrancea și a lui Vlahuță. Cinci luni mai târziu, la 18 noiembrie, sicriul cu rămășițele sale pământești a fost adus la București și, la 22 noiembrie 1912 s-a făcut înmormântarea la cimitirul Șerban Vodă. Cortegiul funerar, format la biserica Sf. Gheorghe, a făcut un ocol prin fața Teatrului Național și a continuat apoi drumul până la cimitir, în fruntea miilor de bucureșteni care au luat parte, la această solemnitate aflându-se toți marii scriitori ai timpului: Al. Vlahuță, Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Șt. O. Iosif, O. Densușianu, Corneliu Moldovan, Delavrancea, Sandu Aldea, N.D. Cocea și alții.
|
Post Consigliato
